Cafeaua in Etiopia

Dupa India, urmatoarea noastra calatorie prin “Centura Cafelei” este Etiopia, situata in estul Africii, in regiunea numita “Cornul Africii”.

Intr-o tara in care chiar si echipa de fotbal poarta denumirea de „cafea” („Bunna” in dialectul local, pronuntata Boo Nah, cu accent pe a doua silaba) si de unde poti lua prezervative cu aroma de cafea de la orice magazin, iti dai seama de importanta semnificativa a bobului de cafea in identitatea tarii. Articolele din ziarele locale dezbat numeroase aspecte ale industriei de cafea: de la interviuri cu un guru local despre cafea, la fluctuatiile preturilor la cafea pe bursele de marfuri sau la ultimul scor al echipei de fotbal Bunna si chiar la un concurs „Miss Ethiopia Coffee”, unde castigatoarele devin ambasadoare ale cafelei in intreaga lume. Nu degeaba cafeaua este un element atat de des intalnit in aceasta tara. Vei vedea mai departe de ce.

 

Cafeaua, motorul economic al Etiopiei

Etiopienii sunt mandrii de cafeaua lor. Aceasta joaca un rol semnificativ in viata culturala si economica, contribuind la prosperitatea tarii. Cafeaua reprezinta aproximativ jumatate din exporturile Etiopiei si aproximativ un sfert din populatie este implicata, direct sau indirect, in industria cafelei. Existenta a milioane de agricultori de subzistenta depinde de schimbarile de clima, precum si de vanzarile de cafea care se afla la “mila” pietelor mondiale.

Cafeaua este al doilea cel mai valoros produs tranzactionat pe bursele din intreaga lume, iar Etiopia ocupa locul 3 in randul tarilor producatoare, dupa Brazilia si Vietnam.

Etiopia are o populatie de aproximativ 75 de milioane de persoane, dintre care multi se lupta sa isi asigure existenta prin intermediul productiei si exportului de bunuri primare. 64% din populatie nu are acces la sisteme de apa potabila, 50% traiesc in prag de saracie fara acces la energia electrica. Exista multe motive care intretin nivelul de trai scazut din Etiopia, iar combinatia dintre conflictele regionale si dependenta de exportul de produse agricole primare sunt adesea citate ca obstacole in calea unei cresteri economice si sociale sustenabile. Aproape intreaga economie a tarii are la baza agricultura, reprezentand 45% din PIB, 85% din ocuparea fortei de munca si 90% din castigurile in valuta.

Cafeaua etiopiana este una dintre cele mai populare cafele de specialitate din lume. Cu toate acestea, Etiopia trebuie sa concureze si sa colaboreze totodata cu marile companii de cafea, care, in general, au mai multa putere pe piata si castiguri substantiale. Fermierul etiopian de cafea castiga aproximativ 900 de dolari pe an. Femeile care lucreaza in statiile de procesare a cafelei ajung la un castig de doar 20 de dolari pe luna.

Intre 1952 si 1955, guvernul a dezvoltat un sistem de clasificare si control al calitatii cafelei, iar in 1957 a infiintat Comitetul National pentru Cafea din Etiopia (NCBE). Obiectivele CNBE sunt clare: controlul si coordonarea producatorilor si comerciantilor, controlul intereselor exportatorilor, precum si imbunatatirea constanta a calitatii cafelei. Ulterior, au fost dezvoltate parteneriate cu diverse asociatii de comert echitabil – precum Equal Exchage sau Fair Trade – care vin in sprijinul fermierului pentru afaceri sustenabile, cu castiguri mai mari.

Culturile de cafea din Etiopia

Cafeaua a fost initial dezvoltata ca o recolta comerciala in Yemen, dar arborele este de fapt originar din regiunea Kaffa a Etiopiei, unde inca se dezvolta salbatic astfel de culturi. Asadar, Kaffa este locul de nastere al cafelei, iar legenda crescatorului de capre Kaldi sta marturie, aducand in atentie geneza cafelei.

Majoritatea cafelei din Etiopia este cultivata fara utilizarea de substante chimice si in cele mai bune conditii, adica la umbra vegetatiei din jur si interconectata cu alte culturi, asemanator celei din India. Fermierii etiopieni cultiva cafea in patru sisteme diferite: cafeaua forestiera, cafeaua semi-forestiera, cafeaua de gradina si cafeaua de plantatie. Aproximativ 95% din totalul de cafea provine din culturi de mici dimensiuni, administrate, de regula de familii de fermieri. In Etiopia exista aproximativ 700 000 de cultivatori de cafea, dintre care 54% se afla in zone semi-forestiere. Suprafata totala acoperita de cafea este de aproximativ 400.000 de hectare, iar productia totala ajunge la aproximativ 200.000 de tone de cafea pe an.

Cafeaua a facut parte din traditiile culturale de mai bine de 10 generatii. Fermierii locali au aderat la segmentul premium odata cu infiintarea Comitetul National pentru Cafea din Etiopia. Se pune intens accentul pe calitate fara compromis. Cultivatorii selecteaza pentru recoltare numai ciresele coapte, proces realizat manual, ca si sortarea riguroasa post-recoltare. Pe aceasta cale, se asigura ca sunt selectate cele mai bune boabe. Cafeaua are viata, iar fermierii au inteles acest lucru. In aceasta regiune, culturile de arbori de cafea sunt de tip micro-lot, adica se intind pe suprafete mici, pentru ca fructele produse de acestia – „ciresele” – sa aiba parte de o dezvoltare armionoasa, bucurandu-se din plin de conditiile de clima ideale. Majoritatea arborilor de cafea apartin speciei Arabica.

Cafea cu aroma intensa si aciditate rafinata

Etiopia a oferit intotdeauna unele dintre cele mai bine clasificate la nivel mondial boabe de cafea de origine premium. In general, cafeaua etiopiana este apreciata prin prisma complexitatii sale aromatice, cu accente de vin si note salbatice distinste.

Exista trei regiuni principale de productie a cafelei – Yirgacheffe, Sidamo si Harrar – carora le corespund mai multe sub-regiuni. In functie de conditiile naturale si de clima, fiecare regiune produce cafea distincta, evidentiata prin profil aromatic unic.

Toate cafelele de specialitate din Etiopia prezinta o aciditate asemanatoare cu cea a vinului si fructelor, aspect caracteristic profilului aromatic al cafelelor din Africa si tarile arabe. Totusi cafeaua etiopiana ofera cea mai mare diversitate de variatii in acest sens. Aceste variatii sunt determinate in mare parte prin prisma metodelor de prelucrare: umeda (prin spalare) sau uscata. Procesarea prin uscarea la soare a fructelor intregi reduce aciditatea si ofera o cafea cu corp plin. Prelucrarea umeda, sau prin spalare presupune indepartarea pulpei si fermentarea fructului inainte de uscare. Prin acest procedeu, se obtine o cafea cu un corp mai putin accentuat ca la prelucrarea uscata, dar cu gust mai clar si pregnant, cu note florale si accente de fructe mult mai intense. Anul 1972 a insemnat aparitia primelor statii pentru procesarea prin spalare. Trei decenii mai tarziu, pentru a oferi delicatete gustului, tot mai multe cafele cultivate in sudul si vestul Etiopiei sunt obtinute prin metoda mai sofisticata a prelucrarii umede.

Etiopia si ceremonia cafelei

Nu este clar cum sau cand a aparut, dar ceremonia de cafea este o traditie cu puternic impact cultural in intreaga tara. Evenimente importante sunt deschise cu o ceremonie de cafea, fiind un simbol al ospitalitatii etiopiene. Atunci cand oamenii se reunesc, o importanta perioada de timp o dedica acestui mod de a isi arata dedicarea fata de cafea.

Articolele necesare pentru acest ritual includ urmatoarele: un foc, o oala de lut, un recipient asemanator unei tigai, apa clocotita, boabe de cafea verde, apa pentru spalarea fructelor, o masa mica – uneori chiar o bucata de lemn, cateva cescute  tamaie si….popcorn. Cafeaua este prajita, macinata cu un instrument numit “muketcha” si ulterior fiarta intr-un vas special de lut, numit “jebena”. Cafeaua se serveste in cesti mici, cunoscute sub numele de “sini”, acompaniate de popcorn. Aceasta inedita combinatie este extrem de apreciata in Etiopia. O ceremonie include, de regula, degustarea a trei cesti de cafea: prima se numeste “abol” si este cea mai concentrata, cea de-a doua este cunoscuta drept “huletegna”, iar cea de-a treia – si cea mai putin concentrata – este “bereka” pe care o pot servi chiar si copii.

Ai incercat cafea 100% Arabica din Etiopia?

Este de prisos sa pui in cuvinte gustul cafelei din Etiopia. Trebuie sa il incerci. Sa lasi aromele si notele atat de intense si delicate totodata sa se desfasoare armonios. Vei fi cuerit.

Bucura-te de oferta speciala din luna mai la orice sortiment de cafea Arabica din Etiopia.

Fie ca savurezi distinsa Ethiopia Yirgacheffe Mamo Kacha cu gust exotic, sau alegi  Ethiopia Djimmah pentru savoarea de ciocolata amaruie, ori te rasfeti cu aroma delicata a unei Ethiopia Sidamo, important este sa te asiguri ca o consumi proaspat prajita. Nu recomandam consumul cafelei dupa mai mult de 30 de zile de la data prajirii, intrucat se pierd calitatile aromatice si proprietatile benefice ale cafelei. Vezi aici de ce. Profita de preturile reduse, asteptam sa ne spui care sortiment de cafea de specialitate din Etiopia ti-a placut cel mai mult.

• Cafeaua a fost descoperita in Etiopia, fapt pentru care ii suntem recunoscatori.
• 95% din cafeaua etiopiana este produsa de peste 2 milioane de agricultori mici;
• Aproximativ jumatate din cafeaua produsa este destinata consumului national;
• Aproximativ 25% din populatie este implicata direct sau indirect in industria cafelei;
• Aproape 2% din cafeaua din lume provine din Etiopia;
• Aproximativ jumatate din cafea produsa in Etiopia este exportata in Europa, 1/4 in Asia si restul in America de Nord;
• Cafeaua din Etiopia este caracterizata de o aciditate delicata si patrunzatoare totodata, precum cea a vinului.