Cafea? Proaspat prajita, va rog!

Cafeaua este un limbaj universal, fiecare dintre noi dezvoltă o relație specială cu licoarea magică și energizantă și ne identificăm în personalitatea acesteia. Rutina felului în care savurăm o cafea proaspat prajita, un cult al plăcerii, diferă, dar finalitatea este aceeași: căutarea delectării, a grației unui gust perfect, intens și echilibrat, o mângâiere a zilelor în care energia este cuvântul cheie.

Însă câți dintre noi știm exact ce bem în ceașca de cafea? Este important să pornim de la un adevăr puțin conștientizat de consumatori – cafeaua este un produs agricol, perisabil, parte a alimentației noastre zilnice. Cafeaua se obține din arbuștii de cafea – membrii ai familiei Rubiacee –  iar cultura acestora impune un efort destul de îndelungat. Magica licoare derivă din peste 1500 de substanțe volatile și solubile, care în timpul procesului de prăjire trec prin transformări fizice și chimice sub umbrela reacțiilor, determinând, pe această cale, esențele responsabile de calitățile senzoriale ale cafelei.

Boabele de cafea sunt bogate în vitamine, substanțe minerale, grăsimi naturale, etc și aduc o mulțime de beneficii asupra sănătății organismului. Fiind parte a alimentației zilnice, este necesar să acordăm importanță sursei și prospețimii cafelei, la fel cum procedăm în cazul alimentelor.

O cafea proaspat prajita este considerată a fi proaspătă în perioada de până la 4, 5 săptămâni după prăjire. Ulterior, începe procesul rapid de degradare al acesteia. Fiind un produs perisabil, este extrem de sensibilă la agenții externi cu care intră în contact. Aerul este principalul dușman. În contact cu acesta, se întâmplă alte procese chimice, în urma cărora cafeaua își pierde sau își modifică aromele, se oxidează.

Cafeaua are viață. Aceasta “respiră”. Transformări evidente ale corpului, gustului și mirosului acesteia sunt vizibile după primele zile de la prăjire. Substanțele volatile responsabile de aroma și savoarea cafelei sunt afectate de factori de mediu, de propria lor instabilitate naturală, precum și de interacțiunea cu alți compuși. Astfel, au loc procese care accelerează degradarea cafelei: disiparea în alte medii, reacțiile de rumenire non-enzimatice și oxidarea.

În primele 24 de ore de la prăjire, cafeaua eliberează aproximativ 40% din dioxidul de carbon format, urmând ca diferența să fie eliminată treptat. Depozitarea cafelei în pungi sigilate, cu supapă, sau presurizate nu înseamnă decât că va oxida mai puțin, dar ea respiră în continuare și își pierde calitățile odată cu trecerea timpului.

După mai mult de o lună de la prăjire, nu veți mai întâlni niciodată în ceașca de cafea prospețime, gust și aromă specifică. Dispar uleiurile și alte substanțe volatile benefice și responsabile pentru rafinamentul cafelei. Se produc schimbări considerabile în savoarea, mirosul și corpul cafelei, în timp ce crema acesteia devine imposibil de obținut, indiferent de tipul de echipament folosit pentru extracție.

Alegând cafeaua proaspăt prăjită, papilele gustative sunt antrenate și veți descoperi puritatea gustului de cafea, fără a avea nevoie de potențatori de gust precum zahăr, miere, îndulcitor.

Și în final, o întrebare asupra căreia să reflectăm următoarea dată când savurăm o ceașcă de cafea: dacă un produs agricol este bun în starea lui cât mai proaspătă, de ce atunci când cumpărăm cafea nu căutăm pe ambalaj data prăjirii, ci doar data expirării?